Încă o zi de proteste

A mai fost o zi (22 septembrie) de protest în Braşov, împotriva proiectului de la Roşia Montană. De data aceasta am fost şi la monumentul şi cimitirul eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989, unde am aprins lumânări, am ţinut un moment de reculegere şi apoi am cântat „Deşteaptă-te, române !”. După aceea, ne-am oprit în faţa bisericii „Buna Vestire” de pe str. Nicolae Iorga, unde cei care au dorit au spus „Tatăl nostru”.

Altfel, trecerea proiectului de lege absurd la o comisie a Parlamentului arată teama de a pierde voturi, o teamă manifestată de la bun început, de când proiectul nu a fost adoptat de guvern, ci trimis pentru ca Parlamentul să spună ce crede despre un contract între un privat şi Statul român, contract ce se vrea ridicat la rang de lege. A, nu mai zic că a venit fără să aibă avizul de mediu, dar asta e doar neconstituţional, nimic grav... Să fie teamă de pierdere acută de voturi şi această dedublare şocantă prim-ministru (sau ministru)/parlamentar, pe care am văzut-o la unii politicieni ? Hm... Dar să stăm liniştiţi : am aflat că în cazul unora dintre ei nu e vorba de dedublare, ci doar de respectarea disciplinei de partid - ce vrea partidul în momentul votului, aia e adevărat. No, că doar d-aia sunt votaţi să ne reprezinte. Fiecare votant are în raniţă bastonul de simplu executant în cadrul partidului. Totuşi, fiecare politician trebuie luat în parte, mai poţi avea şi surprize.

Aş menţiona interviul europarlamentarului Renate Weber, din „Kamikaze”. Doamna Weber se opune de ani de zile proiectului. „Pentru că felul în care este gândit proiectul presupune, după cum spun chiar cei de la RMGC, folosirea, zilnic, a douăzeci de tone de explozibil.”. Zilnic !!!

Dumneaei mai spune „Un studiu al Academiei Române ne arată care pot fi de fapt consecinţele acestor explozii repetate, într-o cantitate atât de mare şi pe o suprafaţă atât de mare. În subteran se pot produce dislocări catastrofale. Este într-un studiu al Academiei, făcut de cercetători geologi, nu sunt vorbe goale. Nu întâmplător domnul Haiduc, preşedintele Academiei Române, s-a opus constant acestui proiect. Îi aud pe unii spunând superficial : „A, dar ce, se mai foloseşte procedeul acesta de cianurare. Deci nu e o problemă.”. Ce nu se spune este uriaşa diferenţă, ca mărime, dintre celelalte proiecte din lume şi Roşia Montană. Acesta este imens, e de sute de ori mai mare decât alte zone din lume în care se foloseşte procedeul cianurării. Cum să compar România cu Finlanda, când în proiectul finlandez discutăm de suprafeţe cu mult mai mici ?”.

Menţionez că directorul general al Institutului Geologic al României, domnul Ştefan Marincea (cercetător recunoscut în toată Europa), a lăsat de înţeles că s-au făcut presiuni din partea RMGC asupra domniei sale şi asupra colegilor dumnealui. Chiar şi doamna Ecaterina Andronescu, din PSD, a spus că a fost contactată de RMGC şi nu le-a răspuns, fiindcă s-a simţit jignită că ei îşi închipuie că o pot cumpăra.

Apropo de IGR : http://www.realitatea.net/institutul-geologic-al-romaniei-exploatarea-de-la-rosia-montana-nu-intruneste-conditiile-de-mediu_1268384.html

Uniţi, salvăm Roşia Montană ! Doamne ajută !  

Salvaţi Roşia Montană !

Zilele acestea au fost nişte proteste foarte importante, iar ele vor continua. Nu am putut decât să mă bucur să văd atâţia tineri ieşind pentru a protesta în contra proiectului mizerabil de lege prin care RMGC ar ajunge mai Stat decât Statul. Nu pot decât să mă împotrivesc unui proiect de exploatare cu cianură la Roşia Montană (sau în orice altă parte) atâta timp cât nu există garanţia deplină că ecologizarea o va face respectiva companie şi nu tot Statul român, că atunci vom da mai mulţi bani decât ne dă „generoasa” companie din ăia 6%. Nu pot decât să mă împotrivesc unei companii care vrea să aibă drept de expropriere după bunul plac, care vrea să calce în picioare proprietatea privată (capitalismul e bun numai ca să ne bălăcim în profit, nu ca respect faţă de proprietatea altuia sau faţă de legile unei ţări…) şi care nu dă niciun gram de aur pe moştenirea istorică deosebită de la Alburnus Maior. A, iar metalele rare se duc toate la ei, la cine face exploatarea, noi nu primim nimic. 

Nu mai zic că o zonă cu aşa bogată istorie şi aşa impresionantă geografie ar putea foarte bine să trăiască din turism, aşa cum o fac cei dintr-o localitate la 30 de kilometri depărtare, în care e permis prin lege să ai activităţi şi în alte domenii decât mineritul. Da, la Roşia Montană în prezent e ilegal să nu fii miner ! Sau profitor de pe urma minerilor. Roşia Montană trebuie să fie în UNESCO, nu să ajungă groapa de cianură a Europei.

Protestele vor continua, pentru că tinerii netâmpiţi de comunism (nu că cei mai în vârstă ar fi toţi tâmpiţi, evident), cărora nu le-a intrat frica de bastoane sau de gura turnătorului de la colţ în sânge şi care nu înţeleg de ce puii FSNului trebuie să le distrugă viaţa şi ţara, tinerii (şi nu numai ei) vor continua să susţină această cauză pentru care merită să lupţi şi pentru care e nevoie să lupţi, căci e vorba de principiile tale – şi, după caz, de dragoste de Dumnezeu şi neam – versus şpăgile barosane primite la nivel înalt pentru susţinerea acestui proiect infect.

Trebuie să continuăm lupta şi să vorbim şi să scriem acolo unde ni se dă o şansă, dacă nu în presa „mainstream” (deşi am văzut comentarii împotriva proiectului şi acolo, din partea lui Silviu Mănăstire sau a lui Mircea Marian, de exemplu), atunci pe saiturile pentru care s-a murit în Revoluţia de la 1989 (chiar dacă Revoluţia nu a reuşit doar prin eforturile oamenilor sinceri) să le avem. Îmi amintesc de o caricatură cu doi oameni la un colţ de stradă, unul zice „Mor de plictiseală”, iar în spatele lor e o cruce şi deasupra scrie „Aici s-a murit pentru libertate”. Ei bine, e cazul să lăsăm plictiseala şi să arătăm că suntem oameni şi lăuntric, nu doar în exterior. Nu putem să ne lăsăm ţara să fie distrusă. În special cei care eram copii în anii ’90 şi n-am putut să facem nimic împotriva trădării de ţară de pe vremea tranziţiei, dar şi ceilalţi oameni cinstiţi şi cu mintea şi sufletul nemutilate trebuie să luptăm pentru această cauză unificatoare şi pentru celelalte cauze importante, menite să ne trezească, pentru a dovedi că suntem în continuare popor. Dumnezeu să ne ajute !